ISTORIE

CUPA ROMÂNIEI

“U” a fost mereu surprinzatoare. O echipa inconstanta, care putea invinge pe oricine si, la fel de bine, putea pierde cu oricine.  In 1965, condusa în teren de unul dintre cei mai mari artisti ai balonului, Zoltan Ivansuc, Universitatea Cluj invingea în finala Cupei României pe Dinamo Pitesti, cu 2-1, o formatie în care se regasea Dobrin.
Clujul i-a primit ca pe niste campioni. Mii de clujeni au asteptat echipa la sosire si au insotit-o în tot orasul, intonând imnuri “studentesti”.

GEST UNIC ÎN ISTORIE

“U” Cluj este mai mult decât orice alt club de fotbal, este o Legeda, un Simbol, o Idee. Gestul unic din 1940, când Universitatea a ales calea exilului la Sibiu, pentru a nu juca sub ocupatie maghiara, spune totul despre ceea ce înseamna “U”, SIMBOLUL UNOR INIMI ROMANESTI.

Competitii

Prezente în cupele interne:
1964-1965
câstigatoare a Cupei României

1933-1934, 1941-1942, 1948-1949
finalista a Cupei României

1932-1933
locul 2 în editia de campionat

1933-1934, 1971-1972
locul 3 în editiile de campionat

1964-1965
Mihai Adam, golgheterul campionatului, cu 18 goluri

1967-1968
Mihai Adam, golgheterul campionatului, cu 15 goluri

1979-1980
Septimiu Câmpeanu, golgheterul campionatului, cu 24 de goluri

Prezente în cupele europene:

1965-1966
Cupa Cupelor Turul I:
Wiener Neustadt - "U" 0-1
"U" - Wiener Neustadt 2-0
Optimi de finala:
"U" - Atletico Madrid 0-2
Atletico Madrid - "U" 4-0

1972-1973
Cupa UEFA Turul I:
"U" - Levski Sofia 4-1
Levski Sofia - "U" 5-1, dupa prelungiri

1995-1996
Cupa Intertoto, Grupa B
Havnar Boltfelag Torshavn (Feroe) - "U" 0-0
"U" - Tromso Idrettslag (Norvegia) 0-1
KFC Germinal Ekeren (Belgia) - "U" 4-1
"U" - Fussbal Club Aarau (Elvetia) 2-3
"U" a terminat grupa pe ultimul loc, cu un singur punct.

Istoric

Nasterea Universitatii

La începutul anului 1919, Societatea academica a studentilor români "Petru Maior" din Budapesta si-a mutat sediul la Cluj, odata cu ea venind aici si organizatia ei sportiva, care "avea acum toate posibilitatile sa se organizeze temeinic, devenind un suprem for de îndrumare sportiva si nu numai a studentimii" (ziarul "Patria").
Afluenta mare a tineretului dornic de a urma studiile la Cluj a impus rezolvarea multor probleme privind viata universitara. Astfel, s-a hotarât înfiintarea la Cluj a unei "Cetati universitare", pentru care Consiliul Dirigent a alocat suma de 50 de milioane de lei. În cadrul "Cetatii universitare" a fost proiectat pentru prima oara în istoria învatamântului românesc si un Institut de Educatie Fizica. Odata cu venirea toamnei si apropierea zilei de 3 noiembrie, când urmau sa se deschida cursurile Universitatii, în presa clujeana a aparut apelul generalului Silviu de Herbay (21 octombrie), cu urmatorul text: "Educatia fizica a tinerimii noastre este foarte neglijata (...). Apelam deci cu caldura patriotica la fiestecare tânar universitar român sa-si tina de o sfânta datornita de a se înscrie în listele sportive care se afla la Secretariatul Universitatii".
La scurt timp, ziarul "Patria" publica un articol în care studentii "ce au jucat deja fotbal la vreo echipa, sau cei care doresc sa joace de acum înainte sunt invitati sa se prezinte în sala Prefecturii pentru a lua parte la înfiintarea Clubului sportiv ". Prima consfatuire, la care au venit peste 100 de fotbalisti, a fost urmata de câteva întâlniri la arena din parcul orasului, la caminul studentesc "Avram Iancu" si în saloanele Automobil Clubului.
Un component al primei echipe "U", mijlocasul Brutus Ratiu, si-a notat câteva amintiri: "Dupa formarea comitetului s-a luat si hotarârea cea mare: saptamâna urmatoare pe teren, al primul antrenament. Si iar am venit mai multi decât mi-as fi închipuit. Asa s-a nascut U si Victoria, cea care avea sa ne fie rivala ani si ani de zile... Eu am ramas la studenti, pentru ca tocmai ma întorsesem de pe front si ma înscrisesem la Facultatea de Drept".
Primul meci oficial s-a disputat în 16 mai 1920, la Arad, cu Gloria. Cu doua zile înaintea jocului, de la Praga au sosit echipamentele de joc, în culorile alb-negre, si un rând de ghete, aduse de doi studenti, Mihai Tripa (primul portar al lui "U") si Andrei Suciu. "U" a învins cu 3-1 prin golurile marcate de Crâsnic II, Târla si Vatian. Conform documentelor pastrate de la doi jucatori, Metianu si Târla, prima echipa a Universitatii a fost:

- portar: Mihai Tripa (student la Politehnica din Praga)
- fundas dreapta: Aurel Guga (student Academia Comerciala)
- fundas stânga: Eugen Metainu (student la Drept)
- mijlocas dreapta: Brutus Ratiu (student la Drept)
- mijlocas central: Ioan Nichin (student la Drept)
- mijlocas stânga: Petrila Petica (student la Drept)
- marginas dreapta: Arcadie Crâsnic I (student la Medicina)
- inter dreapta: Sabin Vatianu (student la Medicina)
- centru atacant: Eugen Crâsnic II (student la Drept)
- inter stânga: Sabin Târla (student la Drept)
- marginas stânga: Nicolae Gruescu (student la Medicina)

(sursa: cartea "Agora < U > ", de istoric Gheorghe I. Bodea)


Primul campionat

În afara de participarea la primele campionate regionale, "U" se remarca drept prima echipa româneasca ce efectueaza un turneu international. Se întâmpla în 1923, clujenii jucând cu câteva din cele mai importante echipe din Franta, Italia si Iugoslavia: 0-5 Stade Francaise (campioana Frantei), 4-2 cu Lyon, 3-0 cu Grenoble Etudiant Club, 0-1 cu Politehnica Torino si 1-2 cu HASK Zagreb (campioana Iugoslaviei).
Dupa alte câteva campionate districtuale si regionale, "U" era pregatita pentru primul campionat national, cel din 1932-1933. Clujenii au jucat în grupa cu Venus Bucuresti, NAC Oradea, Unirea tricolor, RGM Timisoara, AMEF Arad si Brasovia. Înaintea ultimei etape, "U" conducea în clasament, având doua puncte, dar golaveraj inferior lui Venus. Cele doua aveau sa joace, la Bucuresti, dreptul de a accede în finala campionatului. Universitatea a dominat partida cu autoritate, conducând în minutul 50 cu 3-0, prin golurile lui Ploesteanu, Stefanescu si Sârbu. Tipic lui "U", jucatorii nu mai insista si Venus egaleaza în minutul 82. Era 3-3 si daca mai marca un singur gol, Venus era în ultimul act! Dar tabela a ramas neschimbata. Fotbalistul Marius Stefanescu si-a amintit: "În gara Cluj soseam dimineata dupa o noapte de calatorie. Nu ne gândeam ca ne va astepta cineva la gara. Si totusi ne înselasem. Peronul era plin de studenti si o fanfara cânta marsuri. Ne întrebam curiosi pe cine or astepta? Când am început sa coborâm din vagon, uralele celor de pe peron erau adresate lui < U >. Eram fericiti. Am fost primiti oficial, în sala de receptie a garii, si acolo dr. Emil Hatieganu, ministru pe vremea aceea, ne-a multumit pentru victoria noastra si respectiv a Clujului. Am pornit din gara cu fanfara în frunte, parcurgând pe jos Bl. Ferdinand (azi str. Horea) pâna în centrul orasului, coplesiti de urale si aplauze".
Finala avea sa se dispute contra Ripensiei Timisoara, în sistem tur-retur. Primul meci la Timsoara, în 9 iulie 1933. "U" a jucat cu Sepsi - Iancovic, Sfera, Gain, Ghilezan, David, Sârbu, Ploesteanu, Sepi II, Stefanescu, Surlasiu. În minutele 2 si 4 Ripensia reuseste doua bare, dar, în minutul 5, un contraatac "U"-ist duce scorul la 0-1, marcator Stefanescu. Ripensia riposteaza si înscrie de doua ori, prin Ciolac si Bindea. Sepi II egaleaza cu un sut fulgerator, dar Dobay îi duce din nou pe timisoreni în avantaj. În repriza secunda Ripensia e dezlantuita si acelasi Dobay face 4-2. Ploaia devine torentiala si arbitrul este nevoit sa opreasca jocul timp de 20 de minute. "U" trece la cârma jocului si reduce din scor prin Sârbu, 4-3, dar cu doua minute înainte de final, Dobay, cu un sut de zile mari, stabileste scorul final: 5-3.
Returul s-a jucat la Cluj, la 16 iulie 1933. Formatia - aceeasi, cu exceptia lui Tabacu, care i-a luat locul lui Surlasiu. "Ripensiei îi era suficient un egal, asa ca a jucat pentru el", nota Gazeta Sporturilor de a doua zi. "U" avea nevoie de o victorie la trei goluri diferenta. Probabil ca aceasta miza concreta i-a inhibat, astfel ca au ratat exasperant de mult. S-a terminat 0-0, iar "U" pierduse cea mai mare ocazie de a-si înscrie si numele de campioana în frumosul ei palmares.

(sursa: cartea "Agora < U >", de istoric Gheorghe I. Bodea)


Bejenia

În 1940, dupa ce nord-vestul Transilvaniei a fost rupt din trupul tarii prin Dictatul de la Viena, mii de clujeni au ales refugiul. Printre ei, jucatorii si conducatorii echipei de fotbal Universitatea Cluj, care au refuzat sa joace în campionatul maghiar, facând unul dintre cele mai frumoase gesturi din istoria fotbalului românesc.
"Smulsi, ca si multi oameni ai locului, de la rosturile lor, fortati sa paraseasca în graba Clujul, cei care pâna mai ieri erau întâlniti la arena, la bazin sau pe pista Parcului Sportiv, urcau Dealul Feleacului si, din punctul cel mai înalt, cautau cu privirea spre locurile dragi lor de care trebuiau sa se desparta", scria în Almanahul Aniversar "U-75".
Deoarece evacuarea orasului s-a facut într-un termen foarte scurt, sportivii nu au luat cu ei nici echipamentul si nici mingi, doar carnetele de legitimare ale jucatorilor. Prin grija lui Viorel Tanase, fost portar al echipei între anii 1927-1930, fotbalistii au primit bocanci de joc de la fabrica de încaltaminte din Sibiu. Echipamentul a fost confectionat la Cisnadie, unde erau mai multe fabrici de tricotaje.
În sezonul 1939-1940, "U" nu-si câstigase dreptul de a evolua în prima divizie. Cu toate acestea, dupa primele trei etape, Federatia Româna de Fotbal a decis sa suplimenteze numarul de locuri în Divizia A, de la 12 la 13, pentru a sprijini moral echipa clujeana aflata departe de casa.
În 6 octombrie 1940, ziarul "Foaia poporului" publica un ordin al ministrului Apararii Nationale prin care se punea la dispozitia Universitatii "Regele Ferdinand I" din Cluj localul cazarmei "Avram Iancu" si al Scolii Speciale de Cavalerie din Sibiu, fara grajduri si dependinte. Astfel, problema continuarii studiilor era rezolvata. Jucatorii lui "U", majoritatea studenti, aveau o zi pe saptamâna dedicata instructiei, fiind considerati militari în termen redus. La începutul lunii decembrie 1940, gruparea clujeana era recunoscuta juridic sub numele de "Clubul sportiv studentesc Universitatea Cluj-Sibiu".
Initial, prin grija Protopopului Miron Neagu, o parte din jucatori au fost cazati la caminul Seminarului Teologic. Din cauza numarului mare de refugiati, erau cazuri în care sportivii stateau în camere cu câte 12 paturi. Dupa un timp, au fost mutati la internatul unei întreprinderi. Alti "U"-isti, mai norocosi, stateau la rude sau la suporteri care le pusesera camere la dispozitie. Un exemple îl constituie Nicolae Szoboszlay, primit cu bratele deschise de doctorul Traian Stoicoiu, renumit chirurg si mare suporter al "alb-negrilor".
Alimentatia a fost o problema grea în perioada bejeniei, mai ales ca razboiul determinase o criza de hrana. În general, clujenii mâncau la cantina internatului unde erau cazati, dar au început sa si improvizeze. Pe malul Cibinului, ei au învatat sa prinda peste cu mâna. Prada era dusa la restaurantul "Rascruci", care le oferea, la schimb, mâncare gatita.
Spre sfârsitul bejeniei, clujenii au folosit o alta metoda de a-si rotunji veniturile: sub conducerea lui Szoboszlay si a lui Jivkovici, lotul mergea la colindat. Melodia lor preferata era "O, ce veste minunata".
"U" a disputat prima partida oficiala de la Sibiu în 20 octombrie 1940, pierduta însa în fata Sportului Studentesc: 1-2. Meciul a fost urmarit de o audienta-record: 2.000 de persoane. Dar campionatul 1940-1941 avea sa fie suspendat din cauza izbucnirii razboiului anti-sovietic. "U" era clasata pe locul 11, cu doua meciuri mai putin disputate.
În urmatorul sezon, competitia s-a disputat pe zone geografice, fiind denumita "Cupa Basarabia". "U" a câstigat seria a 5-a, iar apoi s-a calificat pâna în semifinale, unde a fost învinsa de Rapid cu 1-4.
În vara anului 1942 s-a produs o noua reorganizare, întrecerea fotbalistica devenind "Campionatul de razboi". "U" era cea mai tânara echipa, având media de vârsta de 22 de ani! Clujenii au terminat campionatul pe locul 9.
"U" a împlinit un sfert de veac de existenta în bejenie, dar campionatul 1943-1944 nu s-a mai încheiat din cauza razboiului. "U" ocupa locul 3, dupa FC Craiova si Rapid. "Baietii s-au raspândit care încotro. Era greu. Din ce în ce mai greu. Si totusi, parca dinspre munte, venea o dunga de lumina... Venea, ea, dunga de lumina", scria doctorul Mircea Luca în volumul sau de memorii, intitulat "Sepcile rosii".
Ca unor oaspeti de vaza, jucatorilor de la "U" li s-a permis sa foloseasca principalul stadion din Sibiu, care se numea Anef. Pe arena din Parcul "Sub Arini" evolua cea mai importanta echipa locala, "Soimii", care le-a pus clujenilor la dispozitie si mingile necesare. În ciuda vremurilor tulburi, "U" a dorit sa evite evaziunea fiscala. A cerut si a obtinut de la Administratia Financiara hârtie filigranata speciala din care se confectionau bilete, iar conducerea clubului platea anticipat taxele pentru respectivele tichete.
Un episod deosebit al bejeniei a fost compunerea primului cântec dedicat unei echipe de fotbal din România. Compozitorii - Nelu Brates, Seva Ivanov, Relu Constantinescu si Mircea Olteanu - au format o trupa care a ramas cunoscuta sub numele de "Zombby". Lansarea oficiala a "imnului-mars" a avut loc la Teatrul National din Sibiu, în fata unei sali arhipline.

Haide, U! Haide, U!
Esti simbolul tineretii studentesti,
Haide, U! Tempo U!
Esti simbolul unor inimi românesti

Noi luptam, sa-naltam,
Prin avânt, vointa, zâmbet si prin cânt,
Un trup nou - brat de fier
Suflet nou smuls din cer.
Haide, U! Tempo U! Haide "U"!

Suntem "U"-istii Clujului iubit
Uniti cu totii-ntr-un avânt
Pornim din nou cu sufletu-nfratit
La lupta, cu un singur gând:
Haide "U"! Haide "U"! (se repeta refrenul)

În cartea "Agora U", istoricul clujean Gheorghe I. Bodea scrie ca, în perioada bejeniei, pentru Universitatea au jucat 38 de jucatori (în paranteze sunt notate numarul de partide, respectiv numarul de goluri marcate cunoscute): Medrea II (52, 0), Tiereanu (51, 28), Medrea III (49, 5), Coracu (47, 21), Dascalu (45, 48), Dumitras (41, 4), Joja (37, 2), Boros (34, 0), Coman (33, 8), Jifkovici (28, 7), Musca (27, 0), Costea (25, 0), Chirila (21, 0), Bretoteanu (21, 0), Medrea I (21, 0), Luca (18, 0), Hintz (15, 1), Moldovan (14, 2), Maghear (14, 0), Adoc (13, 0), Ioanovici (12, 0), Paunescu (11, 0), Tereanu (9, 0), Chendi (9, 0), Sângeorzan (8, 0), Vigu I (6, 0), Radulescu-Jumate (4, 0), Cornea (3, 0), Crisan (2, 0), Kundt (2, 0), Pestean (2, 0), Szoboszlay (2, 0), Hulea (2, 0), Iancovici (2, 0), Ivan (2, 2), Mesaros (1, 0), Potopeanu (1, 0), Tiberian (1, 0). În total, la Sibiu "U" a disputat 84 de meciuri, din care a câstigat 49, a facut 6 egaluri si a pierdut de 29 de ori. A înscris 263 de goluri si a primit 167.
Cea mai buna performanta a tinerilor clujeni în acea perioada a fost accederea în finala Cupei României, în sezonul 1941-1942. Din pacate, "U" a fost înfrânta la Bucuresti de Rapid, cu 7-1. Momentul întoarcerii la Cluj, în 26 iulie 1945, este descris într-un paragraf emotionant al cartii lui Mircea Luca: "Îmi era parca frica sa calc pe pietre, pentru ca nu cumva ceva sa se miste si sa se schimbe. Chiar în ziua sosirii ne-am dus la stadion. Szony-baci era acolo, ca întotdeauna. Când ne-a vazut, n-a putut scoate nici un cuvânt. A stat asa, vreo trei minute în sir. Nici nu clipea. Apoi, la fel de mut, s-a îndreptat spre un dulap. A deschis cu cheia si a tras de un sertar mare, ca de scrin. Si, cu aceleasi miscari de robot, a scos din sertar 11 tricouri alb-negre, asezate cu grija unul peste celalalt. Le-a pus pe masa si le-a netezit de câteva ori. Nimeni n-a scos o vorba. Mi-am holbat ochii ca sa nu plâng si am cautat în gramada tricoul cu nr. 5. Era tricoul meu. În timp ce-l trageam pe cap, am zabovit, cautându-i gura, ca sa-l pot saruta pe dinauntru".
(sursa: saptamânalul Clujeanul)

Cupa din '65

Dintotdeauna, echipa de fotbal a studentilor clujeni a fost considerata mai mult un partener de întrecere decât un adversar.
"U", care s-a mai numit CSU si Stiinta, nu a trait pentru performanta. A spus-o, în 1932, chiar Iuliu Hatieganu: "Scopul nostru nu este acela de a crea campioni, ci oameni sanatosi. Nu record, ci armonie, nu ura, ci camaraderie; nu victorie personala, ci victoria natiunii; nu specula, ci jertfa".
Tocmai de aceea, se poate spune ca obtinerea Cupei României, în 11 iulie 1965, a fost o întâmplare pentru Stiinta. Însa acea întâmplare i-a încarcat cu energie si entuziasm pe sportivii si suporterii clujeni pentru zeci de ani.
Clujenii s-au calificat în finala gratie tineretii. În penultimul act, ei remizasera cu Progresul Bucuresti, 2-2, dar regulamentul dadea câstig de cauza formatiei mai tinere. Stiinta avea o medie de vârsta de 26 de ani, 11 luni si 24 de zile, iar Progresul - 27 de ani, o luna si 25 de zile. Diferenta mai mica de doua luni!
Pentru golgheterul Mihai Adam, finala Cupei a coincis cu un eveniment major al vietii: casatoria. El a plecat spre Bucuresti direct de la nunta si s-a reîntâlnit cu sotia sa abia în lunea de dupa joc, când au continuat petrecerea împreuna cu colegii de echipa.
Meciul din finala, cu Dinamo Pitesti, n-a avut istoric. Remus Câmpeanu, cu un sut de la 30 de metri, si Zoltan Ivansuc, patrundere pe dreapta si sut imparabil de la 18 metri, au rezolvat problema câstigatoarei în prima ora de joc. Mai mult, acelasi Ivansuc a avut si o bara. Replica argeseanului Turcan nu a fost decât o palida consolare. Cupa venea sub Feleac, iar Clujul era în sarbatoare!
Rectorul UMF, profesorul Marius Bojita, a fost unul dintre sutele de suporteri clujeni care au asistat la finala Cupei din 1965. "Am plecat un grup mai mare de colegi si colege. În acel an, < U > a cucerit tot ce se putea, mai putin campionatul. În afara de Cupa, ne-am adjudecat titlul la tineret, iar Mihai Adam a fost golgheterul României", si-a amintit fostul presedinte al FC Universitatea. "Am iesit din vestiar catre miezul noptii. Ne-au întâmpinat flacarile studentilor. Am avut o clipa impresia ca suntem în Verona medievala. Am intrat cu mare greutate în autobuz. Prin ferestrele deschise zburau buchete de flori", a notat Mircea Luca în cartea "Sepcile rosii".
Ioan Chirila si Mircea Luca încheiau cartea "Sepcile rosii" cu urmatoarele cuvinte, care se dovedesc a fi, dupa 35 de ani, la fel de proaspete: "Universitatea Cluj a învins si a pierdut atunci când nu se astepta nimeni. Pâna si victoria ei din Cupa României este rezultatul unor coincidente de calendar, când studentii au gasit forma maxima prin legile hazardului. < U > a încercat de câteva ori sa fie mai mult decât poate. A încercat sa uite ceea ce este. A încercat, în ultima instanta, sa nu mai fie < U >, jertfind minunata potcoava neagra de pe pieptul ei studentesc, în numele dorintei de a fi ceea ce niciodata nu va putea fi. Universitatea Cluj va fi întotdeauna doar o campioana a elanurilor nestavilite. Poate exista oare un titlu mai frumos?".

* Stiinta Cluj - Dinamo Pitesti 2-1
* Marcatori: R. Câmpeanu 11, Ivansuc 55 / Turcan 65
* Stiinta: Mogut - Marcu, Georgescu, Grajdeanu, R. Câmpeanu - V. Alexandru, Nesu - N. Szabo, Ivansuc, Adam, I. Suciu. Antrenor: Andrei Sepsi.
* Dinamo: Niculescu (17 Matache) - Gh. Radu, Stoenescu, Stelian, Badea - Târcovnicu, Dobrin (62 Zimmer) - Ionescu, Turcan, N. Nagy, C. David. Antrenor: Vintila Mardarescu.
* Arbitri: N. Mihailescu, Al. Pârvu, M. Nita (toti din Bucuresti)
* Data: 11 iulie 1965
* Stadion: Republicii (Bucuresti).
* Spectatori: 30.000.
(sursa: saptamânalul Clujeanul)

Declinul

Declinul Universitatii Cluj a coincis cu ruperea relatiei dintre club si Banca Dacia Felix. Se întâmpla în sezonul competitional 1997-1998, când "U" a ocupat la final locul 13, acumulând doar 40 de puncte, cu doua mai mult decât prima retrogradata, Chindia Târgoviste. Managementul defectuos si organizarea hilara au facut ca la finele sezonului 1998-1999 Universitatea sa retrogradeze în liga secunda, cu un bilant dezastruos. Din cele 34 de partide disputate, studentii au câstigat doar 4 meciuri si 4 le-au terminat la egalitate. A fost un sezon în care "U" a avut cea mai proasta aparare, încasând 92 de goluri, si cel mai slab atac, reusind sa înscrie de doar 19 ori. În sezonul ce a urmat majoritatea jucatorilor au parasit corabia, fapt ce a facut ca Universitatea sa debuteze în liga secunda cu o formatie încropita. Acest lucru a fost fatal pentru studenti, iar la finele unui campionat foarte slab "U" a retrogradat pentru prima oara în Divizia C, fapt care a spulberat recordul detinut de formatia clujeana ca fiind singura echipa care a participat la toate campionatele nationale în Divizia A sau B. În cele 34 de etape jucate în sezonul 1999-2000 al Diviziei B, "Sepcile rosii" au fost învinse de 22 de ori, au terminat la egalitate 6 întâlniri si au câstigat doar 6 partide. Golaverajul a fost 30-76, "U" fiind socotita echipa cu cea mai slaba aparare din serie. Daca la mijlocul anilor '90 "U" participa în Cupa Intertoto, câtiva ani mai târziu ea s-a trezit în mocirla Diviziei C.

Renasterea

Venirea lui Ioan Ovidiu Sabau pe banca tehnica a Universitatii, dupa ce echipa a retrogradat succesiv în Divizia B, apoi în C, a fost de bun augur. Proaspat "decazuta" în Liga a III-a, la finele sezonului 1999-2000, "U" a reusit sa î si construiasca un nucleu cu care a promovat în liga secunda. "U" a câstigat seria a 8-a fara prea mari emotii, acumulând 65 de puncte, cu 10 mai multe decât ocupanta locului 2, Telecom Arad. A câstigat 20 de meciuri din totalul de 28, si a încheiat la egalitate alte 5. Anul urmator, "U" a terminat pe locul 10 în Divizia B, cu 41 de puncte. Sezonul 2002-2003 a gasit echipa la final pe locul 9, cu 34 de puncte su ungolaveraj pozitiv, 44-40. A urmat o clasare pe locul 7, cu 40 de puncte. Principalul obiectiv al Universitatii pentru sezonul 2005-2005 a fost promovarea în prima liga. Leo Grozavu, antrenorul studentilor din acel an, nu a reusit sa îndeplineasca obiectivul, ratând la mustata barajul pentru accederea în Liga I. "U" a încheiat campionatul pe locul 3, la un singur punct de ocupanta locului secund, FC Bihor. Anul imediat urmator, Adrian Falub, fosta glorie a Universitatii, a fost instalat ca antrenor. Dupa un început ezitant, "studentii" au câstigat meci dupa meci. Dupa 17 etape, "U" se afla la sefia clasamentului, la 9 puncte distanta de principala urmaritoare, Dacia Mioveni. 2007 a fost anul în care "Sepcile rosii" au reusit sa promoveze, cu 3 etape înainte de sfârsitul campionatului. La final, "U" a acumulat 72 de puncte, cu 12 mai multe decât ocupanta locului secund, Dacia Mioveni. A fost momentul în care Universitatea Cluj-Napoca s-a întors acolo unde îi este locul, in prima liga. Insa bucuria avea sa se estompeze dupa doar un sezon. La finele campionatului 2007-2008, Universitatea retrograda din nou in liga secunda, dupa 23 de puncte obtinute tot campionatul. La carma echipei a fost adus Dorinel Munteanu si suporterii incepeau sa spere la o noua promovare. Sezonul a fost insa ratat, Universitatea Cluj salvandu-se de la retrogradare in ultima runda a campionatului. Clubul a fost preluat de Florian Walter, "U" a promovat de pe locul secund, iar acum obiectivul este câştigarea campionatului la capătul a doi ani de zile. 

Statistici

"U" în campionat
Cea mai buna performanta: locul 2 în sezonul 1932-1933
În perioada 1919-1932, campionatul se desfasura pe regiuni, iar campioana fiecarei zone avansa în faza finala, care se disputa în sistemul de azi al Cupei României.
În 1924, dupa ce au revenit din turneul extern, "U" învinge toate echipele din Cluj, ajunge în finala campionatului, dar pierde cu CAO Oradea.
Pâna în 1932, Universitatea câstiga de 5 ori campionatul Clujului.
1932-1933: "U" joaca finala cu Ripensia Timisoara, 3-5 si 0-0
1933-1934: locul 3. Sepi ocupa tot pozitia a treia în clasamentul golgheterilor, cu 14 goluri
1934-1935: locul 4
1935-1936: locul 12
1936-1937: locul 9
1937-1938: locul 6, retrogradeaza în Divizia B
1938-1939: Divizia B, locul 3
1939-1940: Divizia B, locul 1, promoveaza în Divizia A
1940-1941: locul 11
Campionatul se întrerupe din cauza razboiului, iar Ardealul este cedat. "U" refuza sa joace în liga maghiara si se refugiaza la Sibiu. Campionatul national continua neoficial, pe zone.
1946-1947: locul 9. Comunistii desfiinteaza multe echipe cu traditie. "U" devine CSU Cluj
1947-1948: locul 5
1948-1949: locul 12, retrogradeaza în Divizia B
1950: Divizia B, locul 1, promoveaza în Divizia A, comunistii schimba iar numele, în Stiinta Cluj
1951: locul 6. Silviu Avram pe locul 6 la golgheteri, cu 10 goluri
1952: locul 5
1953: locul 8
1954: locul 5
1955: locul 7, campioana nationala la juniori
1956: locul 12, retrogradeaza în Divizia B. Campioana nationala la juniori
1957-1958: Divizia B, locul 1. Promoveaza în Divizia A
1958-1959: locul 11
1959-1960: locul 5, la egalitate de puncte cu locul 3
1960-1961: locul 4
1961-1962: locul 7
1962-1963: locul 4
1963-1964: locul 9
1964-1965: locul 7. Mihai Adam e golgheterul campionatului, cu 18 goluri
1965-1966: locul 7
1966-1967: locul 6, echipa revine la numele de Universitatea
1967-1968: locul 10. Mihai Adam e golgheterul campionatului, cu 15 goluri
1968-1969: locul 8. Oprea, locul 3 în clasamentul golgheterilor, cu 18 goluri
1969-1970: locul 11
1970-1971: locul 12. Mihai Adam, locul 3 în clasamentul golgheterilor
1971-1972: locul 3, la egalitate de puncte cu locul 2
1972-1973: locul 16
1973-1974: locul 10
1974-1975: locul 12
1975-1976: locul 18, retrogradeaza în Divizia B
1976-1977: Divizia B, locul 12
1977-1978: Divizia B, locul 3
1978-1979: Divizia B, locul 1, promoveaza în Divizia A
1979-1980: locul 12. Septimiu Câmpeanu e golgheterul campionatului, cu 24 de goluri
1980-1981: locul 14, Septimul Câmpeanu, locul 4 în clasamentul golgheterilor, cu 19 goluri
1981-1982: locul 16, retrogradeaza în Divizia B
1982-1983: Divizia B, locul 3
1983-1984: Divizia B. locul 2
1984-1985: Divizia B, locul 1, promoveaza în Divizia A
1985-1986: locul 7
1986-1987: locul 10
1987-1988: locul 10
1988-1989: locul 14
1989-1990: locul 13
1990-1991: locul 18, retrogradare în Divizia B
1991-1992: Divizia B, locul 1, promoveaza în Divizia A
1992-1993: locul 11. Predatu, locul 4 în clasementul golgheterilor, cu 14 goluri
1993-1994: locul 12
1994-1995: locul 12
1995-1996: locul 9
1996-1997: locul 15
1997-1998: locul 13
1998-1999: locul 18, retrogradeaza în Divizia B
1999-2000: Divizia B, locul 17, retrogradeaza în Divizia C
2000-2001: Divizia C, locul 1, promoveaza în Divizia B
2001-2002: Divizia B, locul 10
2002-2003: Divizia B, locul 9
2003-2004: Divizia B, locul 6
2004-2005: Divizia B, locul 7
2005-2006: Divizia B, locul 3
2006-2007: Liga a II-a, locul 1, promoveaza în Liga I
2007-2008: Liga I, locul 18, retrogradeaza in Liga a II-a
2008-2009: Liga a II-a, locul 14
2009-2010: Liga a II-a, locul 2, promoveaza in Liga I


"U" în Cupa României

Cea mai buna performanta: câstigatoare în 1964-1965
Cupa României este singurul trofeu important cucerit de echipa de fotbal Universitatea Cluj. Se întâmpla în 11 iulie 1965, dupa finala cu Dinamo Pitesti, scor 2-1. Golurile clujenilor au fost marcate de Remus Câmpeanu si Zoltan Ivansuc. "U" a jucat în formula Mogut - Marcu, Georgescu, Grajdeanu, Câmpeanu - V. Alexandru, Nesu - N. Szabo, Ivansuc, Adam, Suciu.
Participarile în Cupa României care merita mentionate sunt:
1933-1934: 4-0 cu Macabi Bucuresi (16-imi), 4-2 cu CA Timisoara (optimi), 6-1 cu Olympia CFR Satu Mare (sferturi), 3-2 cu UDR Resita (semifinale), 0-5 cu Ripensia Timisoara (finala)
1934-1935: 8-0 cu Elpis Constanta (16-imi), 1-2 cu Ripensia (optimi) 1935-1936: 4-2 cu Electrica Timisoara (16-imi), 4-1 cu Dragos Voda Cernauti (optimi), 2-0 cu Gloria Arad (sferturi), 2-4 cu Ripensia (semifinale)
1936-1937: 2-1 cu Tricolor CFPV Ploiesti (16-imi), 4-1 cu Victoria Constanta (optimi), 0-1 cu Ripensia (sferturi)
1941-1942: 4-1 cu UA Brasov (16-imi), 2-1 cu Juventus Bucuresti (optimi), 5-2 cu Chinezul CAM Timisoara (sferturi), 4-1 cu Mica Brad (semifinale), 1-7 cu Rapid Bucuresti (finala)
1942-1943: 2-1 cu Vitrometan Medias (16-imi), 10-1 cu Arsenal Sibiu (optimi), 0- 3 cu CFR Turnu Severin (sferturi)
1943-1944: 7-0 cu CFR Simeria (16-imi), competitia s-a suspendat din cauza razboiului
1947-1948: 3-1 cu Foresta Reghin (16-imi), 2-3 cu ITA Arad (optimi)
1948-1949: 3-2 cu CFR Tg. Mures (16-imi), 1-0 cu RATA Tg. Mures (optimi), 1-0 cu CFR Timisoara (sferturi), 1-0 cu ICO Oradea (semifinale), 1-2 cu CSCA Bucuresti (finala)
1950: 2-0 cu CSA Someseni (16-imi), 0-1 cu Flamura Rosie Arad (optimi)
1951: 2-1 cu Progresul Oradea (optimi), 0-2 cu Dinamo Brasov (sferturi)
1952: 5-0 cu Progresul Satu Mare (16-imi), 1-2 cu Locomotiva Oradea (sferturi)
1953: 2-1 cu Metalul Baia Mare (16-imi), 1-0 cu Locomotiva Oradea (optimi), 2-0 cu Dinamo Bucuresti (sferturi), 2-2 cu Flamura Rosie Arad (semifinale)
1955-1956: 0-0 cu Recolta Avântul Tg. Mures (16-imi), 1-5 cu CCA Bucuresti (optimi)
1958-1959: 4-2 cu CFR Cluj (16-imi), 0-2 cu CSM Baia Mare (optimi)
1959-1960: 3-1 cu CFR Arad (16-imi), 4-1 cu ASA Sibiu (optimi), 2-3 cu Dinamo Bacau (sferturi)
1964-1965: 2-1 cu CSM Resita (16-imi), 2-1 cu Farul Constanta (optimi), 3-1 cu ASA Tg. Mures (sferturi), 2-2 cu Progresul Bucuresti (semifinale), 2-1 cu Dinamo Pitesti (finala)
1965-1966: 4-0 cu Dunarea Calafat (16-imi), 1-3 cu Dinamo Bucuresti (optimi)
1967-1968: 2-1 cu Victoria Tg. Jiu (16-imi), 1-2 cu Progresul Bucuresti (optimi)
1968-1969: 2-1 cu Minerul Baia Mare (16-imi), 3-0 cu Steaul Rosu Brasov (optimi), 1-2 cu Chimia Suceava (sferturi)
1969-1970: 3-2 cu CSM Sibiu (16-imi), 1-2 cu Steaul Rosu Brasov (optimi)
1970-1971: 2-0 cu Unirea Dej (16-imi), 2-0 cu UTA Arad (optimi), 3-1 si 0-1 cu Politehnica Timisoara (sferturi), 2-2 si 0-4 cu Steaua Bucuresti (semifinale)
1971-1972: 0-0 cu Minerul Baia Mare (16-imi), 0-0 cu FC Galati (optimi)
1972-1973: 4-1 cu Metalul Oradea (16-imi), 4-3 cu Sportul Studentesc (optimi), 0-1 cu Steaua Bucuresti (sferturi)
1973-1974: 6-0 cu Staruinta Alesd (16-imi), 1-0 cu Oltul Sf. Gheorghe (optimi), 4-5 cu CS Rm. Vâlcea (sferturi)
1974-1975: 5-1 cu FC Arges (16-imi), 1-0 cu Stiinta Petrosani (optimi), 1-5 cu Universitatea Craiova (sferturi)
1975-1976: 2-1 cu ASA Câmpulung Moldovenesc (16-imi), 0-3 cu ASA Tg. Mures (optimi)
1979-1980: 5-2 cu Minerul Comanesti (16-imi), 0-1 cu Jiul Petrosani (optimi)
1980-1981: 1-0 cu Jiul Petrosani (16-imi), 1-4 cu Steaua Bucuresti (optimi)
1981-1982: 2-1 cu FCM Progresul Braila (16-imi), 0-1 cu FC Baia Mare (optimi)
1985-1986: 7-6 cu FC Arges (16-imi), 1-3 cu Dinamo Bucuresti (optimi)
1990-1991: 2-1 cu Gloria Bistrita (16-imi), 0-1 cu FC Arges (optimi)
1992-1993: 2-0 cu Cimentul Fieni (16-imi), 3-2 cu Dinamo Bucuresti (optimi), 0- 2 si 3-2 cu Universitatea Craiova (sferturi)
1993-1994: 5-3 cu Sportul Calarasi (16-imi), 2-1 cu ARO Câmpulung Muscel (optimi), 6-5 cu FC Brasov (sferturi), 1-4 cu Gloria Bistrita (semifinale)
1994-1995: 1-0 cu FC Drobeta Tg. Severin (16-imi), 1-0 cu Farul Constanta (optimi), 3-0 cu FC National (sferturi), 0-0 si 0-3 cu Petrolul Ploiesti (semifinale)
1996-1997: 2-0 cu Petrolul Moinesti (16-imi), 2-1 cu Ceahlaul Piatra Neamt (optimi), 1-3 cu FC National (sferturi)
1998-1999: 3-2 cu NC Foresta Suceava (16-imi), 0-3 cu Steaua Bucuresti (optimi)
2004-2005: 1-0 cu Steaua Bucuresti (16-imi), 5-6 cu Otelul Galati (optimi)
2005-2006: 0-3 cu Unirea Dej, in primul tur
2006-2007: 1-2 cu Politehnica Iasi (16-imi)
2007-2008: 0-2 cu Pandurii Targu Jiu (optimi)
2008-2009: 13-14 cu CFR Cluj (16-imi)
2009-2010: 0-1 cu Sanatatea Cluj (faza a IV-a)
2010-2011: 1-2 cu FC Brasov (optimi)

"U" în cupele europene

1965-1966
Cupa Cupelor Turul I:
Wiener Neustadt - "U" 0-1
"U" - Wiener Neustadt 2-0
Optimi de finala:
"U" - Atletico Madrid 0-2
Atletico Madrid - "U" 4-0
1972-1973
Cupa UEFA Turul I:
"U" - Levski Sofia 4-1
Levski Sofia - "U" 5-1, dupa prelungiri
1995-1996
Cupa Intertoto, Grupa B
Havnar Boltfelag Torshavn (Feroe) - "U" 0-0
"U" - Tromso Idrettslag (Norvegia) 0-1
KFC Germinal Ekeren (Belgia) - "U" 4-1
"U" - Fussbal Club Aarau (Elvetia) 2-3
"U" a terminat grupa pe ultimul loc, cu un singur punct.

"U" în echipa nationala

Conform statisticii Federatiei Române de Fotbal, urmatorii jucatori de la Universitatea Cluj au fost selectionati în echipa nationala (în ordine alfabetica):
Vasile Alexandru
Dan Anca
Nicolae Bonciocat
Septimiu Câmpeanu
Sever Coracu
Nicolae David
Petru Emil
Vasile Gain
Victor Giurgiu
Pavel Grajdeanu
Aurel Guga
Gheorghe Grozav
Elemer Hirsch
Zoltan Ivansuc
Zoltan Kadar
Pompei Lazar
Pavel Marcu
Viorel Mateianu
Viorel Muresan
Zsolt Muzsnay
Marius Predatu
Gratian Sepi
Andrei Sepsi
Lazar Sfera
Ion Suciu
Stere Zeana
Aurel Guga a fost cel dintâi capitan al echipei nationale de fotbal a României si a marcat golul decisiv în primul meci oficial, 2-1 cu Iugoslavia. Gratian Sepi a participat la Campionatul Mondial de fotbal din 1934. Acelasi Sepi a marcat nu mai putin de 4 goluri în meciul România - Ungaria 5-1, din data de 24 septembrie 1933. De asemenea, trei fosti jucatori care au trecut si pe la "U" au participat la Campionate Mondiale moderne: Sabau (Italia 1990), Dobos si Dulca (Franta 1998).